Mergem la targuri de cand eram mici – nu chiar noi insine, ci „afacerea” noastra steampunk – deci am adunat multe ganduri despre asta. Nu toate sunt placute, dar, hei, momentele dificile te fac si ele sa simti ca traiesti, nu? Insa, in ultimul timp, am cam obosit pe partea asta si vrem sa explicam de ce.
E departe de a fi usor sa expui la un targ, desi iti place la nebunie mestesugul cu care te prezinti. Fiecare targ inseamna eforturi, atat fizice: logistica, bagaje, deplasare, cat si financiare: taxa de targ, combustibil, cazare in unele cazuri – apropo, am dormit si pe jos intr-un apartament fara mobila, intr-una dintre dati…
Daca mai punem la socoteala si consumul energetic aferent pregatirilor, transportului, despachetarii marfii, asistentei la fata locului pe toata durata targului, impachetarii marfii ramase la final… ajungem sa ne punem standu-n cui.
E, glumim amar, dar n-o sa facem asta. Mergem la targuri din 2012 si n-o sa ne oprim acum daca nu ne-am oprit atunci, dupa prima noastra aparitie, o editie cam dezastruoasa (pentru noi) a targului „I Love Handmade” in Piata Universitatii din Bucuresti.
Era frig si umezeala si aveam un stand uratel pe care il mai si imparteam cu alti doi producatori. Si unde n-am facut cine stie ce vanzare, evident. Ne-am prins atunci cat aveam de munca, am muncit, iar prezenta noastra la targuri a fost tot mai de succes.
E adevarat, la inceput mergeam aproape in fiecare weekend, macar la un targ de incinta (adica de interior). In ultimul timp, insa, ajungem cam la un targ pe luna.
Nu le luam aici in calcul pe cele cu traditie – de Craciun, de Paste sau de Martisor organizate de Centrul Cultural Reduta (Brasov); pe cele de lunga durata – cum a fost targul din Piata Sf. Ioan, organizat de Agentia Metropolitana Brasov in toate weekend-urile pana in luna octombrie sau targurile asociate evenimentelor speciale, cum au fost ComicCon sau Electric Castle.
Cu astea ramanem in program pentru ca iesim, cat de cat, pe plus. Si chiar nu e vorba doar despre bani. Si, daca tot am deschis subiectul, ia sa ne amintim putin, ca sa vorbim aplicat despre viata de expozant:
Cel mai bun targ al nostru
Primul nostru targul de Craciun de durata, editia 2014, un eveniment acum foarte renumit, care atrage sute de mii de turisti de-a lungul perioadei in care se desfasoara. Chiar a fost un targ profitabil pentru noi acela.
Cel mai pagubos targ al nostru
Acelasi targ de Craciun, dar editia de anul trecut (2018). Asta pentru ca am primit o casuta pe o alee semi-blocata, adica fara vad, si nu am vandut nici jumatate din cat faceam de obicei. Iar cand le-am spus organizatorilor marele nostru of, raspunsul a fost intr-o absoluta mirare: „Dar cum? Lumea e multumita, in general…”, reactie prin care ne-au pierdut de clienti expozanti.
Prin urmare, anul acesta nu ne vedem la Sibiu. Dar in mod sigur vom fi la un targ de Craciun, asa ca stati pe-aproape de blog si paginile noastre de Facebook: LaCercei si Artizan Urban ca sa aflati despre ce destinatie este vorba.
Cele mai frumoase faze la targuri
Vin de la clienti, desigur, de la oamenii pe care ii vedem entuziasmati cu adevarat si aleg cu drag produsele noastre, care se intorc dupa o bijuterie sau un tablou care le-au ramas in minte. Oamenii care revin la standul nostru tragandu-si prietenii dupa ei ca sa le arate „Cat de misto sunt astea, sunt facute cu piese de ceas, vezi?”.
Faze neplacute la targuri
Unele vin tot de la vizitatori, din pacate, mai exact de la cei care cred ca pot sa faca si ei ce facem noi, plus ca au reactii de genul: „Dar de ce costa atat, sunt din aur?!”. Bine, nici cu organizatorii nu ne e rusine, dupa cum aminteam mai sus.
Un alt exemplu ar fi cel de la un targ de martisor din Bucuresti de acum cativa ani, unde se certau expozantii intre ei pe doi centimetri din zona noastra de stand, asa ca nici nu ne-am mai desfacut bagajele si-am luat-o inapoi, spre munte, sa ne linistim…
Insa cel mai dezamagitor aspect al targurilor din ultimii ani – probabil de asta le-am si rarit atat – este expunerea de chinezarii drept marfa handmade. Nu ne dorim sa vedem creatiile noastre unice, la care muncim atat, in acelasi spatiu cu marfa de calitate indoielnica, achizitionata en-gros din depozite comerciale.
De cand am dezvoltat portofoliul Artizan Urban – adica ne-am extins pe partea de tablouri si logo-uri steampunk executate la comanda – targurile inseamna tot mai putin din cifra noastra de afaceri. Pentru noi, ca fiinte umane care au nevoie de resurse materiale pentru un trai decent si ca fiinte creative, care iubesc ceea ce fac si vor s-o faca tot mai bine, aceasta evolutie este excelenta, asa ca nu va suparati.
Dar vom continua sa mergem la targuri si evenimente de networking ca sa tinem legatura la cald cu clientii nostri, sa mai luam pulsul pietei si sa mai evaluam concurenta, sa stam conectati cu mediul de business, cum s-ar zice. Avem nevoie de asta si de interactiunea cu voi. Deci nu va feriti sa ne vizitati cand ne reperati standul. Pana la urma, pentru voi cream, mesterim, calatorim, expunem…
Sharing is caring